- obijduí
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. obijduiésc, imperf. 3 sg. obijduiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. obijduiáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
obijduí
Look at other dictionaries:
obijdui — OBIJDUÍ, obijduiesc, vb. IV. tranz. (înv.) A asupri, a împila. ♦ A nedreptăţi, a jigni, a ofensa. – Din sl. obiždon (prez. ind. al lui obidĕti). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OBIJDUÍ vb. v … Dicționar Român
obijduire — OBIJDUÍRE, obijduiri, s.f. (înv.) Faptul de a obijdui; asuprire, împilare. Ofensă, jignire. – v. obijdui. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OBIJDUÍRE s. v. asuprire, exploatare, împi lare, năpăstuire, opresiune, oprimare,… … Dicționar Român
obijduitor — OBIJDUITÓR, OÁRE, obijduitori, oare, s.m. şi f. (înv.) Asupritor, împilător. [pr.: du i ] – Obijdui + suf. tor. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 obijduitór s. m. (sil. du i ), pl. obijduitóri … Dicționar Român
Литургический румынский язык — Литургический румынский язык, или церковный румынский язык (рум. româna liturgică / româna bisericească, старорум. румѫна бисѣричаскъ), также церковномолдавский, форма старорумынского языка, употреблявшаяся в румынских и молдавских… … Википедия
obidă — OBÍDĂ, obide, s.f. 1. (pop.) Întristare adâncă, durere sufletească; mâhnire, amărăciune, jale; necaz; ciudă, mânie. 2. (înv.) Nedreptate, asuprire; jignire, insultă, umilire. – Din sl. obida. Trimis de ana zecheru, 30.04.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
obijduit — OBIJDUÍT, Ă, obijduiţi, te, adj. (înv.; adesea substantivat) Nedreptăţit, asuprit, împilat; exploatat, năpăstuit. – v. obijdui. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OBIJDUÍT adj., s. v. asuprit, exploatat, împilat, năpăstuit,… … Dicționar Român
oprima — OPRIMÁ, oprím, vb. I. tranz. A asupri, a împila, a exploata. – Din fr. opprimer. Trimis de oprocopiuc, 10.05.2004. Sursa: DEX 98 OPRIMÁ vb. a asupri, a exploata, a împila, a împovăra, a năpăstui, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a tiraniza, a… … Dicționar Român
